BOOM.RU - Totul despre tati

te duci sau s-te-mping?

TOTUL, APROAPE TOT DESPRE TATI (fragment)

MIHAIL VAKULOVSKI

(e doar un fragment, cenzurat din cauza neamurilor, tati a acceptat s-o public in carte, dar am hotarit sa postez doar acest fragment pe internet - cenzurat (de, nu toti au umor).)

dupa ce s-a convins ca nu simuleaza, ci a avut un alt pre-infarct "pa bune", a hotarit sa n-o mai injure. da-o-n pizda ma-sii de mortaciune. doar a zis asta si a venit sa-mi spuna ca nu stiu ce i s-a facut rau lu' ma'ta. mama a zis ca din cauza caldurii, m-a apucat inima, dar o sa ma lase imediat, i-am adus o cana de compot rece, la care tati si-a belit ochii (o fi crezut ca-i vin), si un ventilator. dupa ce am iesit tati a baut compotul si a intors ventilatorul spre el, ca uaaiea n-o vrut sa beie. sta la fereastra dinspre drum cu perdeaua trasa intr-o parte si cu ocheanul sub mina dreapta. se mai uita la femeile care mai trec din cind in cind pe drum, ca asta nici cur n-are, coromisla! trage un pahar de vodca (acesta nu-i samahon, ci cogniac) si zacuseste c-un sold de iepure (Am sa-l chem pe Serghei sa-mi mai taie un iepure). si tare: "Azi am sa tai cinci iepuri!"

dupa ce a terminat de mincat, a aruncat farfuria cu doua degete in papusoii din spatele casei si a cerut vin. l-a trimis pe ala micu dupa bautura, da’ fiindca "prislea" n-a vrut, a zis ca-i desface capu’ in doua si a inceput s-o injure pe ma-sa. "debila, zice ca toata ziua face de mincare si nici nu m-am saturat"."da' n-ai zis ca faci sarmale?" e o expresie inaripata foarte populara in familia noastra mare si… mi-a venit "si sfinta", dar adevarul e: si unita. ne uneste stima fata de tati, care dupa ce a mincat un ceaun de sarmale si a vazut-o pe mami, a zis:- ai, da’ n-ai zis tu ca faci astazi sarmale?acum mincasem cartofi prajiti cu gogonele si bostanele murate, eu am zis "tatelu’, mai ia de la mine", fratele mai mic a zis de la masa de tenis "nu ma duc", iar mami - "eu nu maninc". deci, mincasem cartofi cu bostanele murate si cu tati. acum il fugareste pe ala micu’, dar nu cred c-o sa-l prinda

pe mine m-a alergat cu toporul acela de un metru si jumatate, ca i-am zis ca daca-mi mai mutileaza si cartea asta nu-i mai dau alta, iar pe ala micu l-a fugarit c-un ciocan pe care - cind a inteles ca nu-l mai ajunge - l-a aruncat dupa el. nu l-a ajuns nici asa, pe mine nici atit, iar mami are reactie prea buna ca sa dribleze - cu spatele - O(biectele) Z(buratoare) N(ecunoscute)-urile: frina de picior de la motocicleta (pe care am gasit-o, dupa lungi cautari, in gradina), ibricul (care s-a infipt in tulpina unui prun, la nivelul capului, si a ramas infipt acolo), pietre (le adunam la prasit, cind scoatem cartofii si la sapat) si, bineinteles, farfurii, de fapt orice obiect care-i cade sub mina. cind tati se enerveaza (si nu-i trebuie deloc mult pentru asta), mina lui dreapta se intinde automat si pipaie cu degetelele lui scurte si puhave masa din fata (de obicei) si tot ce e in raza lui de actiune, apoi isi ia viteza, face un demaraj in tromba, un-doi-trei pasi, mina ii vine din spate si-i-i-i...

la noi in ograda e un spectacol continuu. lea Maria il vizioneaza din partea dreapta, daca iesi prin gradina, si stinga, daca iesi pe poarta. se uita printre gard, pe sub poarta, din cotet. de vizavi lea Aniuta se uita din pod, pe ferestruica, iar sotiorul ei - de sub poarta de fier. odata tati era suparat pe vecinul de linga ei si interesul era maxim. ghea Ivan era la post, tati a luat un pietroi si a aruncat in poarta lor, ghea Ivan a rupt-o in sus, tati a mai aruncat o piatra, printre injuraturi, ghea Ivan fugea in zigzag. de sus se auzeau hohote de ris.

cind e treaz tati e sobru, retras si aproape rusinos. daca ascult "Leningrad" sau "Parazitii" cind muncim in gradina imi zice sa schimb caseta, ca "Aud copiii, bai!". dar cind se imbata are un limbaj superburuienos. daca nu te injura inseamna ca are dispozitie, spune bancuri porcoase, cum e acela cu pantofii, cu pula adica. ca daca pula se uita la pantofi ce trebuie sa faci? sa pui pantofii pe dulap, ha-ha-ha. sau acela cu tarancele care mergeau pe deal si, dind de-un cimp cu morcovi, una zice: "Iac-asa e pula la barbatu meu". merg mai departe, dau de-un cimp de cartofi. "Iaca asa ii pula la barbatu meu", zice cealalta. "Cum, asa de groasa?" "Nu, asa de murdara".

cind m-am indragostit prima oara, mi-a zis: "Sa stii ca si iubirea vietii tale se baseste, se baseste si se caca". crezi ca dupa aceasta realizare neasteptata iubirea e aceeasi? pai nu.

odata a venit acasa cu fiul si sotul servitoarelor de la scoala (aceeasi persoana), sa mai bea. "Bai, cum poti s-o futi, bai, pe profa aceea, e urita si grasa si e si batrina..." - "Ei, Alexei Vasilevici, da-pai daca-mi cumpara o vodca si un bat de cirnat ce sa fac?" - "Bai, ia sa-i spui femeii tale sa treaca miine pe la mine prin cabinet, c-am sa cumpar o vodca si-un kg de cirnat, sa vina s-o fut oleaca, bine?" - "Ei, daca luati vodca si cirnat am sa-i spun".

dupa o betie crunta si indelungata cu unul din elevii sai preferati, Slavic, "minunat baiet", unul dintre gemenii carora le-a fost conducator de clasa si pe care zicea ca-i deosebeste doar el, au baut toata ziua, declarindu-si unul altuia toata stima, s-au laudat (Slavic pe tati si tati pe tati), Slavic a cazut si-n genunchi, i-a pupat mina, a dat din coada si alte semne de respect, dar pina la urma, normal, a trebuit sa plece. insa peste vreo 15 minute se intoarce Slavic: "Alexei Vasilevici, nu stiu unde-i fiica-mea, n-ati vazut-o pe fiica-mea?". se pornise cu fiica-sa, dar, ca sa nu-l deranjeze, o lasase la verisorii ei din vale, iar dupa ce s-a pornit acasa si-a amintit ca n-a venit singur. tati isi scoate capul in usa, se uita la Slavic holbat si nedumerit, de parca l-ar vedea pentru prima oara: "Dar tu cine esti, in pizda ma'tii?" - "Alexei Vasilevici, Alexei Vasilevici!" "Sofica, ce vrea idiotu' ista care zice ca si-a pierdut fiica?"

lui tati ii place adevarul, la el totu-i pe fata, fara perdea. stam la masa cu un fost elev de-al sau, tati ne povesteste: "Iaca ma'sa era mare curva, umbla in timpul razboiului cu nemtii, se futea cu toti la rind si asa a ajuns la noi in sat, a venit dupa o pula. Dar el e pe jumatate rus, de-atita a plecat in Siberia, iar acum e narcoman, bea narcotice si l-a lepadat nevasta si fiica-sa". despre altcineva, tot de fata cu el, evident: "Tat'so a murit greu, s-a spinzurat, ca ma'sa se cracana in fata tuturor, dar l-au salvat, insa dupa o zi de chinuri tot a murit". sau: "Pe tat'so l-a ucis frate'so cu 21 de lovituri de topor in cap" – "Pe mama'sa au violat-o cei sase fii ai ei, apoi au omorit-o, asa a ramas, saraca Ioana – saraca Ioana era de fata, se intelege – fara mama, iar fratii ei sint la puscarie" – "Pe tat'so l-au aruncat intr-o groapa cu capul in jos, groapa era pentru un stilp, atit de ingusta incit a murit cind i-a curs tot singele in cap" – "Aista si-a omorit fiica si sotia si s-a facut homosexualist" – "iaca sotu lu asta s-a dus la munca in Spania, iar ea se duce in toata seara la brigada si se fute cu paznicu" – "aista are doi fii – unu-i cretin, iar celalalt e narcoman. Iar femei-sa e curva". am fost la cumatru'so Vasile dupa cosuri, tati imi povesteste, in fata lui Vasea, bineinteles: "Bunicu'so a dus o fetita din clasa a II-a in beci si a violat-o. tatal fetitei l-a tras de par si l-a omorit. nu zic ca imi pare rau".

cind au fost descoperiti homalaii satului, pidarajii, printre ei s-a dovedit a fi si un amic de-al lui tati. mami, spalind ferestrele de la veranda, deodata: "Da’ oare tat'to nu-i dintr-acela?" - "Din care, mami?" - "Ei, dintr-aceea"... cind a trecut pe la noi acela, tati l-a luat la intrebari, la un pahar de vin: "Bai, e adevarat ce se aude prin sat?" - "Ce sa fie adevarat, Alexei Vasilevici?" - "Ca esti homosexualist". si i-a tras o palma-n cap, asta a inceput sa fuga prin gradina, tati – dupa el, cu un furtun cu care-l lovea in chelie: "Homosexualistule!". cind a venit la el alt "homosexualist", tati i-a zis: "N-am sa beau cu tine din acelasi pahar, ca tu sugi pula".

la orice sarbatoare tati se imbata si la noi e show. la Anul Nou tati a adormit pe la vreo 23, a mai mincat bomboane si ciocolate cu ochii inchisi, s-a trezit abia pe la vreo 2 de noapte, s-a uitat la ceasul de pe ecranul televizorului si a strigat speriat: "D'apai noi n-am ciocnit!". la ziua mea a venit foarte beat, s-a asezat pe-un trunchi, la masuta de linga casa, s-a sprijinit cu capul de peretele de ciment. mami: "Unde ti-e diplomatul?" - "Ii?" - "E ziua lui fiu-to, a venit acesta acasa de la asa departare, dar tu... Unde ti-e diplomatul?" - "Cai plomat?" la ziua mamei isi aduce mereu oaspeti "surpriza", anul trecut a fost Michael-americanul, au facut o ora de limba romana, apoi s-au facut muci, in anul acesta l-a vizitat un fost elev care acum locuieste in Siberia: "Ai copii, Ruslan?", il intreaba tati. "Am o fata" - "Si sotia?" - "Nu, eu nu pot sa traiesc asa, n-am sotie, am o fiica" - "Si cu cine ai facut-o, c-un copac?"

odata, venind seara acasa, obosit, lui tati i-a iesit un pantof din picior. l-a aninat cu virful degetelor de la picioare si l-a aruncat in iaz.

tati are niste filosofii de copii debili dupa care se ghideaza in viata si pe care ti le repeta non stop: mie daca-mi zice cineva da, pentru mine e nu, daca-mi zice nu, pentru mine e da. azi, intr-o singura zi, mi-a zis de cel putin 20 de ori ca el a facut asa doar fiindca cineva i-a zis sa faca altfel. dimineata a zis ca "mi se desface capul" – "pai de ce?" – "mi-ai zis sa nu beau si eu am baut cit am putut", adica pina nu s-a mai putut ridica de pe scaun, ca si ieri, ca si alaltaieri, ca si de cind am venit acasa. am fost la moara, am facut zece saci de faina, tati a zis ca se va duce si cumatru-sau si-i va mai da doi saci (apoi urmeaza betii peste betii, el va plati toata benzina si ii va plati si pentru ca i-a facut un serviciu s.a.m.d.), mami i-a zis ca las-ca voi mai face eu faina cind voi veni, ca nici n-au cum s-o termine pina atunci: "Am sa dau sa faca cite jumate de sac si-am sa beau aldamas cu toti, apoi iar voi da sa-mi faca jumate de sac si iar voi bea aldamas cu toti si iar voi da sa-mi faca jumate de sac si iar voi bea aldamas". si iar Eu, Eu, Eu... a venit sa-si caute "pelinel" (poate pelin? - nu, pelinel, ca-i mai bun) din fundul gradinii, linga iaz, unde despanusam porumbul, i-am zis sa luam doua cosuri in trei daca tot e deja aici, mami era in spate, eu in mijloc si el in fata, mergea gifiind si ne povestea de ce o sa faca cite juma de sac de faina, nu-i zicea nimeni nimic, dar la un moment dat mi-a trintit cosul cu porumb peste picior (si acum ma doare): "Ia mai duceti-va in pizda mamii voastre! daca voi ziceti sa nu fac inca trei saci de faina am sa fac cite juma de sac!". apoi a avut motive sa se faca suparat si sa nu ne mai ajute deloc, de fapt oricum nu face niciodata nimic, iar seara a venit in camera mea: daca nu mai vrei sa ma pizdesti hai si-om bea un pahar de vin, m-a trimis dupa vin, iar dupa ce i-am adus: "Vrei pizdeala - ti-oi da pizdeala, in pizda ma'ti, ti-oi da eu pizdeala!"

betivii lu' tati isi fac nevoile pe unde nimeresc, beau si se pisa, maninca si se caca, asa, ca gospodarii, sau ca romanii, cum zice tati: "de-atita romanii cistigau toate razboaiele, ca beau si mincau foarte mult, iar cind nu mai puteau - bagau doua degete in gura, borau si iar mincau si beau". odata Prisacuta s-a cacat sub nuc, "vorba cintecului": "La umbra nucului batrin/Doi calatori se caca/Se sterg cu frunze de salcim/Si mai departe pleaca", iar lea Maria Firladanca – dupa poarta, a iesit din ograda si s-a cacat dupa poarta, apoi a intrat iar (nu se stie cu ce s-o fi sters), altadata s-a oprit in mijlocul ograzii si i-a speriat pe tati

mami, ca nu-si mai termina pisatul, chea Frasinica a tinut doar pina-n usa, a reusit sa paseasca, totusi, pragul. oaspetii care ramin la noi peste noapte (neamuri, ucenici

discipoli de-ai lui tati de la Chisinau, colegi de-ai studentilor la filologie, fosti elevi de-ai sai si prietenii lor, ce mai, oameni de arta) vor sa iasa, dar - noaptea - nu intotdeauna nimeresc usa, incearca prin alta parte, sar ferestre, calca pe farfurii, se pisa in oglinda s.a.m.d. prietenia lui tati cu Jenica, fost coleg de-al meu de clasa, s-a terminat exact dupa un asemenea moment, scirbos, cum ar zice tati: J venea la baut cu frate'so, sasiu si cam prostalau, dar asta-i huinea, ieseau la pisat dupa cuhne, se pisau pe peretele casei, ca e doar vreo juma de metru dintre casa si gard si fiindca pe jos e cimentat, pisatul lor venea pina in ograda, si fiindca si ograda e cimentata pisatul curgea prin toata curtea, pina la nucul sub care se cacase cu citiva ani in urma Prisacuta. cind au venit "data viitoare", J si cu frate'so, ca i-au adus niste rosii sau asa ceva, luindu-si viteza sa intre, tati le-a taiat calea, le-a dat un borcan de vin si le-a zis: "Vin va dau, dar duceti-va si pisati-l la voi acasa".

la ziua lui de nastere tati invita oaspeti la o anumita ora, 3, evident ca nimeni nu ajunge la ora asta, se aseaza la 3 la masa si se apuca de baut si de mincat. cind vin oaspetii, ii pofteste la masa, le accepta felicitarile si laudele, apoi le povesteste. lui isi toarna paharul plin, lor – cite jumatate, apoi cit le toarna lor cite un pahar el bea doua, apoi ii injura, apoi inchide ochii, apoi se trezeste si mai bea, oaspetii pleaca pe-acasa si ziua lui tati, ca orice sarbatoare la noi in familie se incheie cu un curs practic de injuraturi, tati – profu, mami – auditoriul. asa a fost si prima lui zi de nastere pe care o tin minte, asa a fost si ultima lui zi de nastere

tati a capatat un diabet, cica de la emotiile pe care le-a avut la moartea bunicului. de fapt bea cu frate'so cite patru lichioruri in pauzele dintre ore, ca lichiorul nu pute... asa ca exemplul lui tati pentru fructul oprit acum e "asa cum cel care n-are dreptul sa manince dulciuri vrea sa manince bomboane". ei, noi incercam sa-l mai oprim, dar fara succes. dupa ce se imbata, tati infuleca toate dulciurile, iar daca e cineva dintre noi (io, frate-meu sau mama) – papa cind ramine singur. cind au plecat oaspetii de la ziua lui (ramaseseram la masa doar noi doi) si-a umplut buzunarele cu bomboane si s-a dus si le-a ascuns, apoi a inceput sa manince toate dulciurile din fructiera, a luat o lingura si minca tort cu lingura, clefaia si inghitea lingura dupa lingura, juma de tort, cu o pofta nebuna, "asa, ca cel care n-are dreptul sa manince dulciuri"

dupa ce tati citeste o carte, aceasta carte a fost citita ultima data. eu ma lupt cu cartile, zice el, si se sterge de vin cu pagina 73 din Idiot-ul lui Dostoievski si de untura cu pagina de poezie a Romaniei Literare. ca Manolescu asta e "un zoios la marginea criticii literare". asa a zis azi, cind inca nu terminase Totul despre Nicolae Manolescu si vroia Arca lui Noe de care sper sa aiba nevoie macar unul din nepotii lui, pe care,

"Ehei!, daca as avea un nepot, l-as plimba cu barca pe iaz". "si-am sa-l invat sa inoate".

"Idioato!" acesta e ultimul cuvint din visul lui tati. apoi s-a sculat, a luat un scaun de picior si l-a aruncat in partea camerei in care stateam noi, dar a tintit-o pe mama, nu pe mine. si-a luat viteza cu piciorusele pe sub burta si cu pumnul drept linga barbie si usor in spate: "curvo, aprinde candela!"

cind cite o data se (mai) lasa linistea, tati zice: "Da, uite ca eu cred in Dumnezeu".

Odata ala micu' i-a pus o intrebare provocatoare despre religie si tati i-a tras o palma in cap: "Dumnezeu exista!". altfel cum s-ar explica faptul ca toate pe lumea asta se explica, ne explica altadata tati. daca ar disparea tintarii universul si-ar pierde echilibrul, daca broastele acestea scirboase n-ar exista izvoarele n-ar mai fi atit de curate, dupa zi vine noaptea, iar dupa ce inima o data bate isi ia o clipa pauza. inima este exact ca pumnul. cit de mare e pumnul atit de mare e si inima, cita grasime e pe pumn atita e si pe inima, in pizda ma'si!

se intorcea tati de la scoala, ca de obicei, incetisor si cu diplomatul subsuoara. era glod si de-asupra satului se asezau molcom injuraturile unui individ suparat pe soarta clasei muncitoare care-si descarca amarul pe profesorul de… - culmea! - de munca, in poarta caruia il apucase durerea: "Invatatorii istia nu fac nimic! Degeaba primesc banii statului, toata ziua numai stau cu curul pe scaun si trancanesc si pentru asta ne iau banii!" si, vazindu-l si pe tati: Ia uite, alt profesor ta-na-na-na… tati, fara sa zica nici un cuvint, si-a asezat diplomatul cu grija pe-un smoc de iarba (era glod), i-a dat una scurta la bot, si-a luat diplomatul si, iar, fara a zice nimic, si-a prelungit drumul spre casa cu aceeasi liniste sufleteasca

trebuie sa spun ca lui tati nu-i prea place sa munceasca si ca locuim chiar linga brigada de tractoare. intr-o dimineata, cind tati cara in ograda carbunii din drum, trecu spre brigada un tractorist, care il saluta si, pentru ca nu i se raspunsese, hotari ca nu fusese auzit. fiindca tati e un personaj foarte iubit in sat si mai ales respectat, fiind si profesor pentru mult mai mult de jumatate din populatia de pe-aici, tipul ar fi vrut sa schimbe macar doua cuvinte cu el si se intorsese inapoi, acum dinspre brigada: "Doamne-ajuta, Alexei Vasilevici!", "Spor la munca, Alexei Vasilevici!"… tati: Bai, te duci sau s-te-mping

se intimpla ca tati sa faca ceva prin gospodaria lui doar dupa ce vine de la scoala, incet, cu diplomatul in mina, pina a veni ne uitam toti spre damba iazului, il asteptam. cind vine intra pe la toaleta din mijlocul gradinii (tati nu se duce niciodata la WC-ul de la scoala, cica la nevoie se pisa in chiuveta din cabinetul sau, dar acestea sint zvonuri), apoi se duce la lavoarul de linga cais si se spala cu sapun, pe miini, se spala pe fata si daca e linistit te intreaba ceva din mers (ceva de genul "ce stai ca bou'?"), daca nu - te injura, tot din mers, se duce la masa, da din talpa piciorului si loveste ritmic cu degetele in masa, daca are dispozitie buna - fluiera (daca fluiera si pina a ajunge la masa inseamna ca e chiar multumit). atunci putem sa mincam, in liniste, si sa tinem lingura si furculita cum ne-a invatat, iar la mincare merge si-un vinulet. "Adu un borcan de vin, uai!" "Cit sa aduc?" "Ada-l plin, ti-am spus". cind se imbata tati e gospodar si atunci il apuca dorul de munca. atunci toti trebuie sa fie pe faza. "Unde-i ferastraul, bai boule?" "Ada, bai, idiotule, ciocanul!" "Ia'te-l, animalu’, e cit ma-sa si nu stie cum se schimba un balon de gaz!" "Taie, bai timpitule, ti-am spus sa tai mai in lung!" "Ia du-te si adu un borcan de vin, c-am cam obosit"

cind satul se largi intr-atit incit strazile lui trebuiau sa poarte un nume, am inceput sa locuim pe ulita Florilor, datorita detasamentului de madame care frecventeaza - cu religiozitate - spitalele de dezintoxicare alcoolica din zona. tati zice ca cea mai buna comedie ar iesi daca pur si simplu am filma mahalenii nostri si trebuie sa recunosc ca ar lua toate Oscarurile po- si impo - sibile si tot neindreptatiti ar ramine, si regizorul, si personajele. treceau pe linga noi prietenul meu din copilarie Serghei si nevasta-sa Naghia. Serghei are vreun metru si saizeci, e foarte atletic, plin de muschi si de par. Naghia e cu doua capete mai lunga decit el, slabanoaga, dar cu burtica – intotdeauna gravida, tunsa baieteste, cu nas pitigaiat si mai mereu de citeva ori mai batuceana decit Serghei, care e veteran al razboiului din Afganistan. tati a izbucnit in ris si, printre hohote, cu palma stinga lipita de frunte: "M-am insurat si eu, da’ Ser-ghe-i!!"

dupa citeva incercari nereusite ale tatalui lui Serghei de a-l scoate din casa (probleme de familie: maica-sa (mult mai batrina decit sotul ei) murise si tat'so vroia, de, ca omu’, sa mai prinda macar inca o insuratoare, dar din cauza lu’ fiu-so nu-i ajungea loc de manevre si intimitate), ghea Filea l-a pindit pe prietenul nostru, fiul lui, Serghei, cind a intrat in casa si l-a incuiat, apoi a deschis ferestruica, a aruncat o caldare de benzina si a dat foc. prin nu se stie ce tehnici de lupta, tinarul internationalist, erou in razboaie nedrepte, a iesit din flacari viu si nevatamat (doar un pic murdar pe fata de funingine, dar asta-i huinea), l-a apucat de git pe taica-sau, un vlajgan de aproape doi metri, si a spus: "Tata, asa nu se face"

tati nu s-a multumit cu casa pe care a cumparat-o, de fapt, cind a cumparat-o erau doar peretii. tati i-a schimbat sistemul arhitectural, doar a facut arte plastice la Leningrad, a schimbat usa la sufragerie, din baie si-a facut biblioteca, a transformat bucataria in "camera copiilor" s.a.m.d. asa ca si-a mai facut o casa, cu bucatarie, sufragerie si dormitor despartite de-o soba cu cuptor, si mai ales cu crama, o crama din care intri in beci. cind a vrut sa puna gresie si faianta in baie, tati l-a chemat pe varu'so Valica, nascuti in aceeasi zi in aceeasi maternitate, medicii chiar i-au confundat, i l-a dus pe tati la alaptat mamei lu’ Valica si pe Valica – bunicii, doar aveau acelasi nume pe mina. dar mama lu’ Valica a zis ca "acesta nu-i al meu. copiii mei nu-s ca asta". pai Valica asta e cel mai bun constructor. Mesterul Valica. A venit la varul sau sa faca baia, era sfirsitul lui august, vinul se terminase demult, dar tati mai avea citeva borcane. Valica: "Bai, vere, n-am bea noi un pahar de vin inainte de-a incepe lucru’?"

- "Cum sa nu, vere?". au baut un borcan, doua, trei..., apoi Valica: "D’apai, bai vere, ti-ai face tu si singur baia, ca nu esti mai prost ca mine..."

mami il invinuieste pe tati ca tine mai mult la scoala – la serviciu – decit la casa lui. odata mi-am pus bagajele in autobuzul cu care clasa lui tati urma sa se duca in excursie in orasul in care eram student. tati, furios: "Da unde-o sa stea copiii?"

in drum, un rind de copii cu bete (arme cu sabii in virf) in mina dreapta, in pas cadentat, foarte seriosi, cu textul:

A – LE – XEI – VA – SI – LE – VICI – A – LE – XEI – VA – SI – LE – VICI…

venind de la o serata, noaptea, de sub un gard se aude o voce: "Alexei Vasilevici!" ies doua femei tinerele. "Ce?" - "Sa va pup!"

faceam "cuhnea", casa de lut, tati cara nisip cu roaba, apare vecinul Vichea, cam batucean: "Alexei Vasilevici, inainte ma puneai la trinta, dar acum nu prea cred, am venit sa ne trintim". "Bai, Vichea, vrei un pahar de vin?" "Nu, Alexei Vasilevici, vreau sa ne trintim". "Bai Vichea, bai, daca vrei un pahar de vin bine, daca nu – nu vezi ca am treaba?" "Nu, Alexei Vasilevici, eu am venit sa ne trintim". si si-a luat viteza spre tati, care nu am inteles ce-a facut, dar atunci am vazut pentru prima oara cum un om zboara. ghea Vichea, de doi metri, a ajuns in mijlocul gramezii de nisip. s-a ridicat, si-a luat o viteza spre tati cu miinile intinse in parti, tati i-a mai facut o vertusca – de data asta mi-am dat seama ca e o vertusca (varianta de sus) si ghea Vichea a ajuns din nou la locul lui din nisip. s-a ridicat, i-a intins mina lui tati: "Alexei Vasilevici, hai sa bem un pahar de vin". "Nu, Vichea, acum du-te si adu tu un pahar de vin".

a trebuit sa ma invat sa tai iepuri (acum taie si mami...), pentru ca tati vrea zilnic "cinci iepuri" sau macar o rata-doua, pentru saslic. si il cheama pe Serghei. beau si taie iepuri. apoi Serghei se duce s-o cheme si pe Naghia, fosta eleva a lu’ tati, apoi maninca iepurii si beau si beau si maninca. cind a fost ultima data, Serghei s-a uitat lung la merele pe care tati le pastra, le astepta sa vada cum sint coapte, era prima roada a pomului, hirsti-hirsti, le-a rupt: "Lui Romca ii plac merele".

bunicul era o mare figura. avea de toate, florile pe care le sadise bunica au crescut pina la moartea lui, ramasese si o bucatarie superperformanta, cu ceasuri, cu semnale pentru de toate, cu de toate. bunicul insa nu-si facea nici macar un ceai si era foarte pretentios la mincare, de foarte multe ori gaseai neatinsa mincarea pe care i-o duceai cu o zi inainte. bea rar alcooluri, dar, se intelege, numai alcooluri selecte. avea insa anual un timp numai al lui, cind se inchidea in casa si nu deschidea nimanui usa, nu lua mincarea, nu iesea afara. tati ii zicea "Perioada Perjei", caci era dupa ce-si facea tuica din prunele din gradina. bea si nici la telefon nu raspundea, nu-i deschidea nici lui fiu-so mai mic. mi-ar fi placut sa-l prind in perioada aia, dar desi am stat citiva ani cu el, imediat dupa ce murise bunica, nu l-am vazut altfel decit sobru, si ironic, probabil ca perioada perjei a inceput mai tirziu, in ultimii ani de viata, cind eram departe. cind vedea ca nu deschide si nu deschide, mezinul se lasa pagubas si venea la tati, la fratele mai mare. tati se ducea si batea in fereastra, asa, ritmic, ca un batut de toba care ne trezea si pe noi ca din morti cind trebuia sa ne grabim la scoala. si bunicul ii deschidea de fiecare data, tati intra, se aseza pe-un scaun, vorbeau despre natura, despre cu totul alte chestii, apoi pleca. asa se termina perioada perjei. "A trecut si anul acesta perioada perjei, zicea tati, mai traieste un an".

la masa de Pasti, tati, fara nici o legatura cu tema discutiei, a inceput sa vorbeasca, din senin, despre Coca-Cola: "De fapt, Coca-Cola nici nu exista, Coca-Cola nu exista". - "Cum sa nu existe, eu acum ce beau?" - "Sucul Coca-Cola nu exista. Ori e Coca, ori e Cola, dar Coca-Cola nu exista. Asta de cind s-a descoperit ca Coca, combinata cu Cola, este periculoasa, Coca combinata cu Cola e ca un drog si de cind au ajuns la concluzia asta nu se mai face Coca-Cola, ci doar Coca si doar Cola, dar nu Coca-Cola. Asa ca Coca-Cola nici nu exista. Coca-Cola nu exista".

am gasit la WC un jurnal vechi, era cu clasa lui tati, clasa a VI-a "b" a scolii de 8 ani, sat. Antonesti, raion Causeni, an. 1961 – 1962, notele ca notele, nici nu ma interesau, dar pagina cu conduita elevului Vakulovski Alexei! pacat ca s-a pastrat numai o pagina, iat-o: "10.X. Il observ la mai multe lectii loveste in cap cu tocul vecinul Prisac St. – 2 / 8.XII. Pentru ca sistematic nu-si aduce cartea de culegeri la aritmetica - 2 / 17.I. Nu s-a prezentat la adunarea pionereasca - 2 / 3.II. Ajuta tovarasii la obiecte - 5 /

9.II. La lectie ride, nu-i serios, se bate cu fetele – 2 / 10.II. A adus burete pentru folosirea clasei - 5 / 15.II. Na fost la repetitie - 2 / 16.II. La lectie se poarta obraznic, "pretuieste" elevii, raspunde neintrebat - 1 / 19.II. N-are zilnic / 21.II. Pentru purtare buna la repetitie - 5 / 7.III. N’are caiet la munca - 2 / 8.III. A aformat placatul pentru alej. – 5 / 4.IV. De trei ori i s-a facut observatie sa nu stee pe coridor si in clasa cu sapca in cap si n’a ascultat. – 1 / 16.V. S-a purtat obraznic, chiar in timpul cititului l-a lovit cu palma in cap pe Taran Onisim - 1", toti "5"-ii, nota maxima in sistemul de atunci, are aceeasi semnatura, ceva cu E.

cind tati a hotarit sa-mi faca o surpriza, mi-a facut o selectie din poeziile mele care ar merge in sat. le-a ales pe cele mai vechi, apoi il chema pe fratele mai mic, sa-l intrebe cum ii par: "Sa aflu gustul prost al populatiei".

cind incepusem sa scriu poezie considerata nu chiar "ortodoxa", stateam in gradina, ridicam haltere, vine tati linga mine: "Ia da-te cu juma de pula mai la vale"

cu genunchii pe scaun, cu coatele si cu capul pe masa din sufragerie – tati. daca-i stingi televizorul, deschide imediat ochii: "Eu privesc!". incepe meciul, finala Cupei Campionilor, tati "privea", la alt program, un film sovietic. il rog sa schimbam la fotbal, ca a mai vazut filmul, de doua ori, tati: "De trei!" si, oricum, iata ca filmul s-a terminat: "Nu schimba programul, nu schimba, ti-am spus! Stai sa scrie Êîíåö".

stii cum am educat-o eu pe ma-ta de hapsinism? primise bursa, iar eu m-am dus in oras si-am baut-o. cind m-am intors, ea: "Unde-s banii, ca din ce-o sa traim luna asta?" i-am tras doua palme si-un pumn si si-a pierdut cunostinta. asa am educat-o eu pe ma-ta de hapsinism!

dupa ce intr-un sfirsit ne porniram acasa de la bunici, unde l-am asteptat toata ziua (Hai, tatelu acasa - Iaca mergem),am ajuns la un deal foarte mare, unde, fiindca eram cu sania (ori cine stie de ce...), m-a trimis sa ma dau o data la vale. ori ca eram prea mic (eram inca la gradi), ori prea incapatinat, ori pur si simplu prea obosit, dar am refuzat. categoric, ca si atunci cind vroia sa-mi cumpere trotineta. atunci, foarte nemultumit de fiu'so, tati si-a pus geanta, enorma si plina de carti si caiete, geanta de care se va desparti intr-o zi, adica a doua zi dupa, cind, trezindu-se, va vedea ca lipseste un bocanc si geanta (Da-o dracului de geanta, dar era acolo volumul 15 din Tolstoi si La umbra fetelor in floare, ‘cea ma-si), a trintit acel gentoi de piele pe saniuta mea pe care am carat-o printre sfaturile lui tati si prin troienele de zapada care in acel an au acoperit virfurile gardurilor

desi erau citiva kilometri pina accaaaasssssa, tati a rezistat sistemului de educatie corecta si nu si-a luat din saniuta gentoiul pe care n-am sa-l uit niciodata, nu fiindca era asa fain, din piele maro, asa cum nu pot sa uit de diplomatul pe care mi l-a cumparat vecinul de la Odesa. am sarit atunci pe fereastra, ca tati incuiase usa si se culcase cu cheia in buzunar, i-am dus banii si eram foarte mindru de acel diplomat. dar intr-o zi a venit Tolea brigadierul si l-a intrebat pe tati daca n-are o incuietoare de diplomat, ca nu stiu ce, si atunci tati i-a daruit diplomatul, asa cum daruise jucariile noastre, ale mele si, apoi, si pe cele ale lui Sandu, verisorului, al nostru, si, apoi, si fiului lu’ fin'so, al nostru. "De ce-ti trebuie incuietoare, iti dau eu un diplomat"

uneori tati se simtea nasol dupa ce era nedrept cu copiii sai, cred ca avea mustrari de constiinta. Asa a aparut fotografia cu lebada (as pune-o pe coperta, dar nu fiu'so-i aici protagonistu’), sint in bucataria de atunci, acum "camera copiilor", cu o lebada de plastic in miini si cu ochii in lacrimi. dupa ce mi-a tras una, mi-a dat acea jucarie sa-mi treaca, apoi, vazind cit de artistic sint astfel m-a tras si in poza. mai tirziu am facut si o scoala de pictura pentru copii, scoala pe care a inceput-o si frate'meu, care nu prea poza, asa ca n-a mai terminat-o.

odata, cind tati s-a suparat, s-a dus in gradina si s-a intins pe spate sub nucul din mijlocul viei, m-am dus dupa el si i-am zis sa mearga sa se culce in casa, sa nu raceasca, mamica asa imi spusese sa zic. atunci tati m-a intrebat ce culori imi plac cel mai tare. imi placea rosul si albastrul (tati: asa si-am stiut), asta tin minte precis, iar lui tati ii placea negrul si ii placea cerul si ii placea sa-i dau pace sau sa ma duc "in pizda ma-ti". "Hai, tatelu, la mincare". "Du-te-n pizda ma’ti".

cind tati a vrut sa se joace cu Tarzan, cel mai rau, mai mare si mai frumos ciine al nostru, pe care, o data, cind l-a imbatat si, dupa ce urca pe cusca si cadea in cap mai urca o data, iar dimineata tati i-a dat muraturi, cind altadata tati a vrut sa se joace cu el si i-a suflat in fata, Tarzan, care nu mai suporta mirosul de alcool, a sarit sa-l muste si tati l-a cautat peste tot, cu furca. a doua zi Tarzan se simtea vinovat si s-a intors acasa fiindca simtise ca tati l-a iertat: "Ca nu-i mita, e ciine!"

se duce tati in centrul raional sa-si cumpere casetofon, da banii, ia instructia si vine acasa, nu tine minte nici vinzatoarea, n-are nici casetofonul, are instructia: Taci din gura, curvo! dobitoaco! curva! cica din cauza mamei el a uitat sa mai ia si casetofonul: Taci, curva dracului!

mami prasea in gradina. vine tati: "Tu cum prasesti, bre?" - "Cum adica?" - "Nu asa se praseste, hai sa-ti arat, - zice tati, ia sapa din miinile mamei si se intoarce cu fundul inainte, tragind sapa dupa el. - Asa, ca sa nu calci pe unde-ai prasit".

odata, in timpul lectiei lui tati, in cabinet a intrat directorul care n-a reusit sa deschida gura si a auzit "Afara!". eram unul din elevi si stiam ca profului de literatura nu-i place fragmentarismul si daca intirziai faceai flotari, asezari si primeai intrebari la care nu puteai sa raspunzi si la care colegii si mai ales colegele mureau de ris. cind, imediat dupa aceea, a aparut secretara (si dactilografa) si s-a bilbiit discret si cu un glas de peste gituit "Alexei Vasilevici, va rog frumos…" bla-bla, tati, cu un glas destul de dulce, la misto: "sa vin acum?"

elevii lui tati sint fanii lui. toata viata lor isi amintesc cu totii de el, oriunde s-ar afla, el sau ei, si toti il cred cel putin semi-zeu si aici satul cunoaste mii de cazuri convingatoare, in care tati i-a aparat si i-a ajutat, incit, nu doar dupa ce termina scoala sint mai mult decit recunoscatori, dar si de la un pusti chicuit de director poti sa auzi "Pe mine are dreptul sa ma bata numai mama si Alexei Vasilevici", cum s-a intimplat cu actualul rector al Institutului de Baptisti din Chisinau.

apropo de "chicuit". cind aveam de facut vreun exercitiu, tati citea, dar era de ajuns sa se intimple ceva dubios in clasa ca el, fara a ridica ochii din carte, intinde pumnul spre clasa si degetul aratator te invita de 2-3 ori, apoi, fiindca de fiecare data vine taman "vinovatul", tati isi invirteste acelasi deget in suvitele lui – in "chica" - fara sa-l priveasca, il trage spre masa: "Mars la loc", fara sa-i dea drumul – "A, iti place aici" – "Ce te uiti la mine in jurnal?" - "La loc, dobitocule". daca cineva se bucura prea tare de "suferind", tati: "In doua picioare", iar daca cineva isi piraste din intimplare colegul… mai bine mi-as aminti de orele de "lectura suplimentara", nu tocmai cele mai iubite, dar poate cele mai memorabile (intrebati-l pe Pricop).

pe seama lui Pricop cel mai tare se distra Vadic, care o data i-a furat caietul profului de biologie, anatomie, pregatire militara si nu mai tin minte ce, care ne citea din caiet, dar, ca sa-i raspundem la intrebari, ne scotea in fata clasei, ca sa nu tragem cu ochiul in carte. profu’, care lui Vadic i-e si unchi (iar lui tati var), a zis ca "Azi nu facem biologia". Vadic, nepotu-sau, deci: "Da’ ce, Efim Antonovici, v-ati pierdut caietul?" si i l-a dat. atunci Efim Antonovici si-a deschis caietelul si ne-a citit cu multa liniste sufleteasca lectia. Vadic insa a primit 2 la biologie la sfirsitul anului scolar. si la istorie, caci profesoara ii era vecina... a trebuit sa intervina tati ca sa nu pice anul. la istorie, dupa citeva incercari nereusite de a-si lua examenul cu Tatiana Nichiticina, l-a primit el, tati, la examen, iar pe Efim Antonovici, unchiu lu’ Vadic, l-a injurat asa cum stie el, din inima. tati este foarte convingator cind te injura. intr-o vara mi-am facut o caseta numai cu injuraturi, dar nu vreti s-o ascultati. odata fratele meu s-a luat la intrecere cu iubita lui din Cluj cine stie mai multe injuraturi. a inceput cu alea traditionale, dar cind s-au terminat a trecut la bagajul familial, la injuraturile lui tati. gagica-sa a inceput sa plinga.

la un chef, Efim Antonovici, profu de pregatirea militara: "As mai minca, da’ nu mai incape in mine!" tati: "Du-te si caca-te"…

dupa ce fusese sa se jeluiasca lui tati ca i-am facut portretul sub care scrisesem "oaie restructurata", profu’ de munca s-a intors de la tati din cabinet cam pleostit, mai blind, mai bleg, si n-a tras nici o concluzie, cum ii era obiceiul. doar, in timpul aceleiasi lectii, l-a lovit cu cheia de 19 in cap pe Slavic si era sa-i rupa urechea lui Ruslan, care a zis "Ghe-ghe-ghe-ghe-pi-ma-ta!". cind, intr-o pauza, m-am dus dupa un mar (uitasem demult de munca), tati mi-a zis ca daca mai vine profu de munca o data, il arunca pe fereastra: "E oaie, bai, da’ nu restructurata"

profului de matematica, dirigintele meu, cind, ca de obicei: "Eu propun ca elevului Mihail Vakulovskii sa-i scadem nota la purtare" (sa mai scada din "satisfacator"), tati i-a zis ca e un invatator de cacat, in atitia ani de munca nici macar de-o porecla nu s-a invrednicit (tati, Alexei Vasilevici, a capatat una chiar de la prima lui lectie, despre Alecu Russo: "Alecu"). a doua zi, dupa cercetari asidue, Ivan Leontevici a venit la tati si i-a spus ca nu-i adevarat, el e si "Pitagora", si "Cracanici", si "Dasaiev", si "Prajina", si nu mai stiu cum. Tati: OK, cracanici, fute-o de-aici

tati, ca orice roman si mai ales ca orice basarabean, e patriot. mare patriot. mereu isi cauta idealuri, ba e om sovietic (ascultind Europa Libera, mami: Numai minciuni spun despre noi! Da’ nu-i drept! Nu-i adevarat, numai minciuni spun. mi-am scris pe bicicleta, cind eram mic, ceva cu litere latine, ceva gen NIRVANA, tati mi-a zis s-o dau jos - De ce? e frumoasa - Bai, scoate-o de-acolo, ti-am spus, ce-ai scris acolo timpenia aceea? - Pai inseamna URSS, dar cu litere latine - Da-o jos! daca vrei sa scrii - scrie cu literele noastre - ei, "literele noastre" atunci erau alea rusesti), ba e rusofob (eram elev sovietic, invatam la literatura rusa, citeam, intra tati: "Ce faci?" – "Invat", se uita la coperta: "Acestia ne-au cotropit si ne asupresc, dar tu ii citesti!", mi-a aruncat cartea, m-a injurat si a iesit), ba e patriot roman, cam nationalist, ba e cu Moldova Mare, Moldova lui Stefan cel Mare, ba moldovan-moldovan si vorbeste despre "Moldova noastra!" si "Tara noastra!". Uneori, cind e foarte beat, e si antisemit, desi n-a vazut niciodata un evreu (poate doar pe taica-sau sau cel putin asa ii era porecla - Jidanu'), ba e... antimaghiar, desi poate ca nu va intilni niciodata un ungur in carne si oase, dar daca tot citeste carti de cacat... Ei, daca e beat-beat-beat poate fi si rasist... "Ce-ai facut tu pentru Moldova noastra? ma intreaba. In loc sa faci ceva pentru Moldova noastra tu lingi jidanii intre coaie!" sau "In loc sa faci ceva pentru Moldova noastra stai la curva ceea in Romania".

vamesul intreaba: "Ce aveti in geanta?", tati: "Bomba atomica" - "A, bomba atomica... Luati-va gentile si iesiti afara, la control". toate femeile, majoritatea precupete, se intorceau furioase in spate, spre glumet, tati, care era pe ultimul rind, s-a intors si el...

la Iasi, la cursurile de profi de literatura, tati s-a imprietenit cu Leopold, un austriac care-i simte pe nemti ca si basarabenii pe romani. acum ii trimite cafea, iar tati - albume despre Basarabia si carti. cind i-a trimis cartea mea de debut Leopold i-a raspund: "Frumos poesii". tati i-a trimis "Pizdet", Leopold i-a trimis cafea. tati i-a trimis "Politic moldav", Leopold - o caseta video cu Viena. cafea, carti, ciocolate. tati stropeste via si se gindeste la Viena lui Leopold, tati urca cu cabina in virful celui mai inalt munte din Caucaz, zice: "'Cea ma'si'..."

la castelul Bran tati a urcat un pic, apoi a zis ca nu merge mai sus. "Pai de ce?" - "Am vazut pina aici si mi-e clar. Ce poa' sa fie mai departe"... dupa ce-a iesit din castelul Peles, l-am intrebat pe tati ce i-a placut mai tare: "Ce?" a zis tati. Zic: lui Sandu cel mai tare i-a placut salonul turcesc, de exemplu. "Mare scofala, zice tati, nu mi-au placut oglinzile", zice.

in curtea Pelesului o femeie tinara vine la tati si-l roaga sa le faca o poza, ceva de genul: "Nu va suparati, ne faceti o poza?" - "Va fac si mai multe, a zis tati. Uitati-va la vultur", a zis, si dupa o mica pauza, in care femeile isi invirteau giturile: "Vulturul sint eu".

cind au fost in excursie la Leningrad, tati si nanasu-sau au ramas in partea cealalta a riului Neva, iar hotelul la care locuiau era pe cealalta parte, nu mai mergea vaporul si au sunat la dispecerat, marinarul a zis ca gata, nu mai are cum sa vina, dar pina la urma s-a prins dupa accent ca-s basarabeni si i-a intrebat daca au vin moldovenesc. "Avem, cum sa nu avem?" - "Ei, atunci vin sa va iau". intre timp tati cu nas'so au cautat vin moldovenesc prin restaurante, dar n-au gasit nicaieri, asa ca au cumparat sticle de vin georgian si l-au turnat intr-o damigeana, au chefuit toata noaptea cu marinarul si s-au plimbat cu vaporul pe Neva: "Si vinul georgian e bun, dar nu exista vin mai bun decit cel moldovenesc, deodata il deosebesti de celelalte, chiar si de vinul georgian".

cind fusesem ultima data acasa, a venit Vadic pina la mine, era in concediu, se intorsese din Moscova, cu masina, noi din Brasov – cu masina. dupa ce a plecat, tati: "Vadic, saracu, face atitia kilometri cu masina ca sa ajunga acasa" - Si noi citi kilometri facem, tatelu?" - "La asta nu m-am gindit".

odata, dupa un drum foarte greu spre casa, eram student, era perioada aceea cind nu era nici benzina (tigari-zahar-ceai-chibrituri-gaz...), abia ajunsesem acasa, deschideam usa si "fut!" una-n bot, pur si simplu, si: "Boule!". tati era acasa.

cind am fost acasa ultima data, tati s-a dus in sufragerie sa aduca pahare de cristal. le-a spart, si-a adus numai lui pahar, un singur pahar, urlind la mami ca i-a spus el sa nu le puna acolo c-o sa se strice. Cine-o sa le strice, l-a intrebat atunci mami, tu? Da, eu o sa le stric, i-a zis. Si asa a fost. "Curva dracului, ti-am spus c-o sa se strice? Ca cine-o sa le strice - tu? Da, eu, eu le-am stricat, curva dracului, ti-am spus sa nu le pui acolo c-o sa se strice. Dobitoaca..."

orice carte i-ai darui lui tati, cu "Pentru tati..." sau "Lui tati...", el le semneaza pe coperta: Al. Vakulovski. asta m-a mirat mereu, dar pe tati nu poti sa-l intrebi nimic, ca se infurie imediat si nu mai ai chef de vreo discutie cu el, iar ca sa nu se certe cu tine trebuie sa-l lauzi, apoi iti povesteste el cit e de erou (sa nu-l contrazici). de exemplu, a venit un cunoscut de-al sau cu un strain, care lui i-a parut "un dobitoc idiot", dar dobitocul i-a laudat vinul si i-a devenit imediat prieten. a venit un prieten care a zis ca vinul e foarte bun, dar, "nu va suparati", aduce un pic a doaga, s-a si oferit sa-l ajute la spalat poloboacele, dar degeaba, din prieten a devenit pe loc "un dobitoc idiot". i-am daruit lui tati un "Vladimir Bukovski pentru Alexei Vakulovski". Hm, pe coperta a aparut imediat "Al. Vakulovski"... A, da, si pe pagina 49 (anul nasterii - 1949) – semnatura de prof: